Newsletter Septembrie 2019

Lansarea proiectului FinTech Innovation Hub

Banca Națională a României a anunțat lansarea proiectului FinTech Innovation Hub, o platformă dedicată dialogului cu firmele care dezvoltă soluții inovatoare de interes public general în domeniul serviciilor de plată şi financiare (FinTech).

Demersul BNR vizează în acest fel atât susținerea dezvoltării pieței în domeniul serviciilor de plată şi financiare, cât și alinierea la tendințele europene în domeniul monitorizării inovației în acest sector, în scopul asigurării securității și siguranței acestora.

Inițiativa FinTech Innovation Hub se va axa pe încurajarea și sprijinirea inovației în domeniul plăților și instrumentelor de plată, în mod controlat și în avantajul consumatorilor și întreprinderilor, urmărind în același timp identificarea potențialelor riscuri implicate, precum și propunerea de măsuri de gestionare a acestora.

Companiile care sunt implicate direct în dezvoltarea soluțiilor inovatoare în domeniul serviciilor de plată pot intra în dialog cu experții din cadrul BNR pentru a-și prezenta proiectele de inovație FinTech sau pentru a fi îndrumate cu privire la conformitatea serviciilor și produselor de acest tip.

Proiect de lege privind incubatoarele și acceleratoarele de afaceri

Guvernul României a aprobat, în ședința din 12 septembrie, proiectul de lege privind incubatoarele și acceleratoarele de afaceri, cu scopul de a schimba cadrul legal existent, în sensul sprijinirii firmelor aflate în fazele inițiale de dezvoltare. Proiectul a fost inițiat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și va fi transmis spre aprobare Parlamentului României.

Conform proiectului, incubatorul de afaceri este definit astfel: ”Structură de sprijin a dezvoltării afacerilor care oferă un spațiu și o infrastructură adecvată pentru rezidenți, gestionată de un administrator, care urmărește crearea unui mediu favorabil, sustenabil pentru întreprinderile mici și mijlocii nou-înființate, stimulȃndu-le potențialul de dezvoltare și de viabilitate, ajutȃndu-le să se dezvolte în perioada de început prin asigurarea unor facilități comune și de suport managerial”. În timp ce, ”acceleratorul de afaceri” are următoarea definiție: ”Program derulat în cadrul incubatorului de afaceri, care asigură rezidenților, în etape, accesul la surse de finanțare, în scopul lansării pe piață, în termen de 3 până la 6 luni, a unui produs sau serviciu. Programul poate include activități de educație antreprenorială, mentorat și de networking, în vederea creșterii rapide a afacerii”.

Proiect – bănci naționale de dezvoltare

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a elaborat un proiect de act normativ care reglementează condițiile generale de înființare și funcționare a băncilor naționale de dezvoltare, care sunt constituite şi funcționează ca instituții de credit conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului și ale Regulamentului UE nr. 575/2013, ale reglementărilor emise de Banca Națională a României în aplicarea acestora, precum si ale altor acte normative aplicabile.

Scopul creării băncilor naționale de dezvoltare în România este abordarea directă a disfuncționalităților pieței financiare și a decalajelor de finanțare, în baza unei analize independente ex-ante, în scopul atenuării și reducerii lor prin desfășurarea de activități de dezvoltare, în conformitate cu legislația Uniunii Europene aplicabilă și cu actul constitutiv al fiecărei bănci de dezvoltare.

Băncile de dezvoltare acordă finanțare în condiții de piață și acționează complementar cu instituțiile de credit în scopul remedierii deficitului de finanțare și disfuncționalităților pieței financiare.

Pregătirea pentru scenariul unui Brexit fără acord

Comisia Europeană a publicat in luna septembrie o listă de verificare detaliată menită să ajute întreprinderile care au schimburi comerciale cu Regatul Unit să facă ultimele pregătiri pentru această eventualitate. Pentru a se reduce la minimum efectele perturbatoare asupra comerțului, toate părțile implicate în lanțurile de aprovizionare cu Regatul Unit – indiferent unde își au sediul – ar trebui să fie conștiente de responsabilitățile care le revin și de formalitățile care sunt necesare în comerțul transfrontalier. Această a șasea comunicare se bazează pe comunicările anterioare și pe cele 100 de avize adresate părților interesate, care vizează o gamă largă de sectoare.

Pe lângă comunicare, Comisia a propus Parlamentului European și Consiliului să opereze o serie de ajustări tehnice specifice cu privire la perioada în care se aplică măsurile de contingență ale UE în cazul scenariului fără acord în domeniul transporturilor. Comisia a propus, de asemenea, ca măsurile de contingență prevăzute pentru 2019 în sectorul pescuitului să se aplice și în 2020, precum și participarea potențială a Regatului Unit la bugetul UE pentru 2020. Aceste măsuri sunt necesare având în vedere decizia de prelungire până la 31 octombrie 2019 a perioadei prevăzute la articolul 50.