Obligaţii fiscale restante sub o anumită limită
ANAF a publicat Ordinul nr. 2098/2019 din 30 iulie 2019 pentru modificarea Procedurii privind emiterea şi comunicarea unor acte administrative şi de executare pentru debitorii care înregistrează obligaţii fiscale restante sub o anumită limită, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 727/2019.
Ordinul ANAF prevede majorarea, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru firme plafonul datoriilor restante pentru care nu mai se pune poprire: în cazul debitorilor care au calitatea de mari contribuabili, plafonul cuantumului obligaţiilor fiscale/bugetare restante creşte de la 3.000 lei, existent în prezent, la 40.000 lei; în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabili mijlocii, plafonul cuantumului obligaţiilor fiscale/bugetare restante creşte de la 1.500 lei, existent în prezent, la 40.000 lei; în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabili mici, plafonul cuantumului obligaţiilor fiscale/bugetare restante creşte de la 500 lei, existent în prezent, la 10.000 lei; în cazul debitorilor persoane fizice, plafonul cuantumului obligaţiilor fiscale/bugetare restante, creşte de la 100 lei la 2.000 lei.
Sistemul de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a lansat în dezbatere publică Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat.
Prin Programul de promovare a exportului, administrat de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat se suportă, în condițiile legii, parțial sau total, din fonduri de la bugetul de stat cheltuielile privind participarea la târguri și expoziții internaționale, organizarea de misiuni economice și acțiuni de promovare a exporturilor în străinătate și realizarea de studii de piață și pe produse, inclusiv pentru obiective complexe, pe baze concurențiale.
IMM Invest România
Ministerul Finanțelor Publice a elaborat normele metodologice de aplicare ale Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii – IMM Invest România. Programul încurajează și stimulează dezvoltarea IMM-urilor prin acordarea de facilități de garantare de către stat pentru creditele acordate acestora. Pentru anul 2019 este alocat un plafon de garanții în valoare de 700 milioane de lei.
Principalele avantaje ale Programului:
- eliminarea principalei constrângeri a beneficiarilor de tip IMM în accesarea creditelor, și anume lipsa garanțiilor;
- stimularea instituțiilor de credit în crearea de produse de finanțare care să se adreseze unui segment de IMM-uri cu profil de risc ridicat prin oferirea unui produs de garantare în nume și cont stat;
- sprijinirea dezvoltării sectorului IMM atât prin consolidarea societăţilor existente cât şi prin stimularea înfiinţarii de noi întreprinderi mici sau mijlocii.
Politica UE de echivalență față de țările din afara UE
Comisia Europeană a făcut bilanțul abordării sale globale în ceea ce privește echivalența în domeniul serviciilor financiare. Echivalența UE a devenit un instrument important în ultimii ani, încurajând integrarea piețelor financiare mondiale și cooperarea cu autoritățile țărilor terțe. UE evaluează contextul general de politici și în ce măsură regimurile de reglementare ale unei anumite țări terțe conduc la aceleași rezultate ca propriile sale norme.
Comunicarea publicată de Comisia Europeană stabilește abordarea globală a UE și prezintă îmbunătățirile legislative recente privind modul în care Comisia le acordă echivalență țărilor din afara UE. Comunicarea prezintă, de asemenea, modul în care Comisia și autoritățile europene de supraveghere monitorizează situația din țările respective după adoptarea deciziilor privind echivalența, pentru a se asigura că acestea continuă să îndeplinească obiectivele UE și să mențină stabilitatea financiară, protecția investitorilor, integritatea pieței și condiții de concurență echitabile în UE.
Această comunicare a Comisiei oferă, de asemenea, o imagine de ansamblu asupra modului în care modificările legislative recente ale UE au consolidat cadrul de echivalență, atât în ceea ce privește evaluările inițiale, cât și în ceea ce privește monitorizarea ex post, în special datorită rolului sporit al autorităților europene de supraveghere. Aceste modificări legislative recente, de exemplu cele prevăzute în regulamentele revizuite privind autoritățile europene de supraveghere, consolidează rolul autorităților în cauză în monitorizarea țărilor terțe echivalente.