Banca Națională a României a publicat în luna noiembrie Raportul asupra inflației în baza celor mai recente informații statistice disponibile, astfel proiecția macroeconomică a fost realizată pe baza informațiilor disponibile până la data de 1 noiembrie 2017.
Rata anuală a inflației IPC este proiectată la valoarea de 2,7 la sută la sfârșitul anului 2017, 3,2 la sută la finele anului 2018 și 3,1 la sută la orizontul prognozei (trimestrul III 2019). Față de Raportul din august, proiecția privind rata anuală a inflației IPC a fost revizuită în sus pentru finele anului curent (+0,8 puncte procentuale), în timp ce pentru sfârșitul anului 2018 valoarea proiectată se menține la nivelul anticipat anterior.
Pe termen scurt, revizuirea se datorează proiectării unor contribuții mai ridicate ale componentelor exogene ale coșului de consum (îndeosebi prețurile combustibililor și cele administrate). În același timp, dinamica anuală a indicelui CORE2 ajustat a fost revizuită în sens descendent pe tot intervalul analizat, ca efect al persistenței tracțiunii mai ample provenind din partea evoluțiilor mediului extern, în ciuda revizuirii la valori mai ridicate pe cea mai mare parte a intervalului de prognoză a excesului de cerere din economie. Calculată la taxe constante, rata anuală a inflației IPC se va plasa încă de la finele acestui an în jumătatea superioară a intervalului țintei, atingând 3,3 la sută, urmând să decelereze treptat la 3,1 la sută la sfârșitul anului 2018 și la 2,9 la sută în trimestrul III 2019.
Creșterea economică din anul 2017 va cunoaște o accelerare de ritm comparativ cu 2016, urmând a se plasa în jurul valorii de 6 la sută, substanțial peste dinamica PIB potențial. Pe de o parte, pe fondul revizuirii la valori mai ridicate a deviației PIB, deficitul bugetar structural (componenta discreționară a politicii fiscale) a fost ușor reevaluat în sens ascendent, însă impactul stimulativ al acestuia în 2017 rămâne substanțial inferior celui evaluat pentru 2016.
Pe de altă parte, creșterea economică a partenerilor externi ai României este de așteptat să se consolideze în jurul valorii de 2 la sută, cu o dinamică mai semnificativă în anul curent, închiderea gap-ului negativ al PIB extern fiind evaluată a fi avut loc în prima parte a acestui an.
Principalul determinant al creșterii economice va rămâne consumul privat, a cărui dinamică se va tempera însă în cursul anului viitor, în timp ce ritmul anual al formării brute de capital fix va redeveni pozitiv în acest an și va cunoaște ulterior o ușoară accelerare, inclusiv pe fondul preconizării unei îmbunătățiri în atragerea de fonduri europene structurale și de investiții.
Evoluția consumului privat o va reflecta pe cea a venitului disponibil real, în condițiile măsurilor de relaxare fiscală, ale celor care vizează politica veniturilor în sectorul public, precum și ale majorărilor salariale din sectorul privat, pe fondul anticipării menținerii ratei șomajului la nivelurile reduse înregistrate în perioadele recente. Conform scenariului de bază, condițiile favorabile de creditare sunt de așteptat a stimula evoluția ambelor componente ale cererii agregate pe întregul interval analizat.
Pentru mai multe informații: BNR – Rapoarte asupra inflației