Raportul asupra Stabilității Financiare prezintă riscurile la adresa stabilității financiare, care nu acționează însă independent de contextul economic intern și internațional. Pe plan intern a fost evidențiat faptul că fundamentele macroeconomice sunt bune, din perspectiva unei serii de indicatori, astfel:
– Creșterea economică aproape de 5 la sută în anul 2016 și peste 5 la sută în primul trimestru din anul 2017;
– Rata șomajului de 5,3 la sută în luna martie 2017, și creșterea ratei ocupării, astfel încât s-a atins un număr record de angajați în sectorul privat după criză;
– Datoria publică în scădere (37,5 la sută din PIB), și o rezervă internațională în creștere (plus 2 miliarde de euro în 2016);
– Inflație scăzută (0,6 la sută în aprilie 2017 față de aprilie 2016), cu o prognoză pentru sfârșitul anului la limita inferioară a intervalului țintă;
– Rata dobânzii de politică monetară la un minim istoric, iar rata dobânzii interbancare semnificativ mai redusă decât aceasta, ceea ce creează condiții stimulative pentru creditare.
Totuși, pe plan macroeconomic intern se acumulează tensiuni, în special privitor la excesul de cerere și la deficitele gemene – bugetar și de cont curent. Mixul de politici economice mai are relativ puțin spațiu pentru stimularea cererii. Menținerea unui mix prudent de politici este necesară pentru consolidarea echilibrelor macroeconomice.
Planul extern este marcat de numeroase incertitudini, în condițiile evoluțiilor modeste ale activităţii economice la nivel global, ale modificărilor de abordare privind comerțul internațional, ale accentuării tensiunilor geopolitice, ale situaţiei sectorului bancar european şi ale modificării proiectului UE în contextul Brexit.
De la data Raportului anterior (decembrie 2016), stabilitatea financiară a rămas robustă, iar riscurile au scăzut ca intensitate dar s-au diversificat. Față de Raportul din urmă cu 1 an (aprilie 2016), riscurile au scăzut și ca număr (de la 8 la 5), principala modificare constând în reducerea riscului legislativ, ca urmare a deciziilor Curții Constituționale privind legea dării în plată și legea conversiei creditelor în franci la cursul istoric.
De la data Raportului anterior, creșterea economică a înregistrat un ritm susținut, fiind determinat, în principal, de politici de stimulare a consumului. Pentru anul 2017, este prognozată o continuare a acestei tendințe în condițiile în care sunt anunțate noi măsuri de relaxare fiscală şi de creştere a veniturilor salariale în sectorul public. Acest lucru este de natură a pune presiune asupra finanțării sectorului public și a reduce spaţiul de ajustare fiscală în eventualitatea unei creşteri economice sub aşteptări, cu efecte negative, în special asupra investiţiilor publice.
Consumul intern și-a consolidat rolul de principal factor al creşterii economice, în defavoarea investițiilor și a aportului balanței externe. Continuarea politicilor de stimulare a consumului va determina, cel mai probabil, o majorare a deficitului balanței comerciale, în condițiile în care producția internă nu poate asigura o creștere similară pentru acoperirea nevoilor interne.
*Raportul a fost analizat de Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României și aprobat în şedinţa din data de 17 mai 2017.
Analizele au fost realizate folosind informaţiile disponibile până la data de 12 mai 2017.