România- ponderea industriilor în PIB

ROMÂNIA – PRODUSUL INTERN BRUT

Produsul intern brut la preţ de piaţă (PIBT) exprimă rezultatul final al activităţii de producţie al unităţilor producătoare rezidente, în decursul unei perioade, trimestru sau an. În statistica oficială din România, Produsul intern brut la preţ de piaţă se estimează prin mai multe metode, respectiv metoda de producţie, metoda cheltuielilor şi metoda veniturilor.

Produsul intern brut al României a înregistrat în trimestrul al treilea din 2017 o creştere cu 8,8% pe seria brută şi cu 8,6% pe seria ajustată sezonier, raportat la perioada similară din 2016, iar la nouă luni a urcat cu 7%, pe seria brută şi cu 6,9% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (2) ale Institutului Naţional de Statistică.

Comparativ cu trimestrul II din 2017, PIB a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,6%, în trimestrul III 2017.

„Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2017, nefiind însă, înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 304 din 5 decembrie 2017”, precizează INS.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 216,886 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,6% faţă de trimestrul II 2017 şi cu 8,6% faţă de trimestrul III 2016.

Tot pe date ajustate sezonier, PIB estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2017 a fost de 630,486 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 6,9% faţă de intervalul de timp similar din 2016.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 236,740 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 8,8% faţă de trimestrul III 2016, iar pentru perioada 1.I – 30.IX 2017 a fost de 598,461 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 7,0% faţă de perioada 1.I – 30.IX 2016.

În ceea ce priveşte contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului intern brut, INS precizează că dinamica PIB In trimestrul III 2017 nu s-a modificat în varianta provizorie (2), comparativ cu varianta provizorie (1), iar volumul valorii adăugate brute s-a majorat cu 0,1 puncte procentuale, modificări mai importante fiind înregistrate în: construcţii (+0,2 puncte procentuale), de la 99% la 99,2%; informaţii şi comunicaţii (+0,3 puncte procentuale), de la 106,8% la 107,1%.

„Volumul şi contribuţia impozitelor nete pe produs la creşterea PIB s-au redus cu 0,8, respectiv cu 0,2 puncte procentuale”, conform INS.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB în trimestrul III 2017, între cele două estimări, au înregistrat: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +7,9% la +7,7%, ca urmare a scăderii volumului său de la 113,3% la 112,8%; cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice, de la +0,4% la +1,2%, ca urmare a majorării volumului său de la 103,1% la 109,4%; formarea brută de capital fix, de la +2,4% la +2,1%, ca urmare a reducerii volumului său de la 108,8% la 108,0%; exportul de bunuri şi servicii de la +3,1% la +3,7%, ca urmare a creşterii volumului său de la 108,1% la 109,5% şi importul de bunuri şi servicii, de la +4,3% la +4,7%, ca urmare a creşterii volumului său de la 110,9% la 111,8%.

PIB – evoluție anuală

PRODUCȚIA INTERNĂ

Producţia industrială s-a majorat în trimestrul III 2017 cu 7,0% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2016 şi a scăzut cu 2,4%, faţă de trimestrul anterior al anului 2017. Creşterea de 7,0% a producţiei industriale a fost estimată în lucrarea de prognoză anterioară cu un punct procentual peste valoarea realizată pe baza unor ramuri a căror creştere a fost preconizată la valori mai mari decât cele care s-au realizat, cum ar fi, în special: fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria metalurgică, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal.

La nivelul primelor nouă luni producţia industrială a fost cu 7,7% peste nivelul înregistrat în perioada corespunzătoare a anului anterior, valoare apropiată de cea estimată în lucrarea anterioară, şi anume 8,0%. În urma unei analize detaliate a producţiei industriale înregistrată la nivelul primelor nouă luni, se observă că majorarea acesteia a fost susţinută de evoluţia pozitivă a cererii la nivelul unor ramuri industriale, cum ar fi: fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (o majorare a producţiei de 29,3%, avându-se în vedere creşterea de 28,5% a cifrei de afaceri pe piaţa internă), fabricarea echipamentelor electrice (o majorare a producţiei de 27,4%, în timp ce pe piaţa externă cifra de afaceri a crescut cu 12,6%), tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor (o majorare a producţiei de 21,9%, pe baza creşterii de 11,7% a cifrei de afaceri pe piaţa externă).

Astfel, în primele nouă luni din 2017, unele dintre cele mai mari creşteri au fost înregistrate în ramuri precum: fabricarea echipamentelor electrice (27,4%), tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor (21,9%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier (16,4%), acestea păstrând tendinţa de creştere manifestată şi în primele nouă luni din 2016.

La polul opus se situează ramuri în care s-au înregistrat scăderi în primele nouă luni din 2017, precum: repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (-20,6%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-11,1%), după ce au înregistrat reduceri şi în perioada corespunzătoare din 2016.

Analiza pe baza anchetei de conjunctură indică posibilitatea ca în cel de-al patrulea trimestru al anului curent producţia industrială să se majoreze cu 7,2% comparativ cu trimestrul IV 2016, respectiv cu 3,7% faţă de trimestrul III 2017. În aceste condiţii, la nivelul anului curent se aşteaptă o creştere a producţiei industriale de 7,6%, faţă de anul trecut.

Detaliind pe ramuri ale producţiei industriale, în trimestrul IV 2017, raportat la perioada octombrie – decembrie 2016, se prevede o creştere importantă a producţiei industriale în cazul următoarelor ramuri: fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, fabricarea echipamentelor electrice, precum şi în cazul: fabricării produselor farmaceutice, fabricării altor mijloace de transport, tipăririi şi reproducerii pe suporturi a înregistrărilor.

Pentru aceeaşi perioadă de analiză există şi ramuri în care producţia industrială se aşteaptă să scadă, păstrând tendinţa manifestată în primele nouă luni, cum ar fi: prelucrarea lemnului, fabricarea de mobilă, tăbăcirea şi finisarea pieilor.

În cel de-al treilea trimestru al anului curent, volumul cifrei de afaceri pe total industrie a crescut cu 7,4%, comparativ cu perioada similară din anul anterior şi doar cu 0,9% faţă de trimestrul al II-lea din anul 2017. La nivelul primelor nouă luni ale anului 2017 creşterea cifrei de afaceri pe total industrie a fost de 6,8%, cu numai 0,1 puncte procentuale sub valoarea previzionată în lucrarea de prognoză anterioară.

Un aspect important de subliniat este modificarea structurii valorii cifrei de afaceri pe cele două componente – internă şi externă în cazul anumitor ramuri. Cea mai importantă schimbare este la ramura „fabricarea produselor din tutun”, unde în perioada 2009 – 2012 ponderea cifrei de afaceri de pe piaţa internă era de peste 75%, iar începând cu anul 2013 aceasta a scăzut sub 45%, ajungând la 32,4% în primele nouă luni ale anului 2017.

Ramurile care au înregistrat cele mai importante creşteri ale volumului cifrei de afaceri în perioada ianuarie – septembrie 2017, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul anterior, au fost: extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (24,0%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (18,1%), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (14,8%), alte activităţi industriale (14,6%), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (12,1%).

Scăderi importante ale volumului cifrei de afaceri pe total industrie au fost înregistrate, pentru aceeaşi perioadă de analiză, în ramurile: fabricarea altor mijloace de transport (-17,4%), alte activităţi extractive (-12,3%) dar şi pentru fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-6,3%) sau fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (-6,2%).

Dacă in 2016 producţia industrială a crescut cu doar 1,6%, pentru anul de faţă Comisia Naţională de Prognoză estimează o creştere de peste trei ori mai mare, adică 5,4%. Şi pentru anul 2018 şi 2019, CNP arată creşteri ale producţiei industriale de peste 5%, adică 5,4% şi 5,2%. Ramurile din 2017 care sunt estimate pentru a înregistra creșteri: sectorul de fabricare a băuturilor va consemna o creştere de 6,8% în 2017, faţă de un plus de 3,2% în 2016 şi 10% în 2015.

Industria auto, trecută în prognoză ca „fabricarea autovehiculelor de transport rutier”, va consemna o creştere de 7% comparativ cu anul trecut. În 2016, creşterea a fost ceva mai mare comparativ cu anul precedent, adică 9%, iar 1016 a venit după un 2015 cu o creştere şi mai mare, de 10,3%.

Fabricarea produselor de cocserie şi prelucrarea ţiţeiului, care include în principal segmentul de rafinare a petrolului, va consemna o creştere de 8,7% în acest an, faţă de 7,3% în 2016 şi 0,1% în 2015.

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice. Sectorul va avea o creştere de 9,8% în acest an, după alţi doi ani de creşteri mari: 9% în 2016 şi chiar 24% în 2015.

Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice este domeniul care va consemna cea mai mare creştere în 2017, de 12,8%, faţă de anul precedent. În 2016, acest sector a regresat, având o creştere negativă de 4%, după un 2015 cu un plus de 3,6%.

Agricultură

România ocupă o poziţie importantă în ansamblul agriculturii europene, situându-se pe poziţia a 6-a din perspectiva suprafeţei agricole utilizate, cu aproximativ 13.9 milioane hectare în anul 2013, după Franţa, Spania, Marea Britanie, Germania şi Polonia.

În ceea ce privește agricultura României, aceasta a realizat in 2017 circa 27 de milioane de tone de cereale, depășind 1,4 tone pe cap de locuitor. Cifrele spun că fermierii au obţinut cele mai mari producţii la grâu (10,1 milioane de tone, cu 4,8 tone la hectar), rapiţă (1,6 milioane de tone, cu 2,8 tone la hectar), mazăre (298.600 de tone, 2,7 tone/ha), floarea-soarelui (3,1 milioane de tone, cu 2,7 tone/ha), orz şi orzoaică (2,04 milioane de tone, 4,9 tone/ha), soia (405.300 de tone, 2,3 tone/ha), porumb (14,5 milioane de tone, 5,8 tone/ha), iar la cartof (18,8 tone/ha) şi struguri (6,5 tone/ha) sunt cele mai mari producţii medii la hectar. Aproximativ 60% din suprafaţa agricolă utilizată a României (8,2 milioane ha) o reprezintă terenul arabil, iar din această suprafaţă circa două treimi sunt folosite pentru culturi de cereale.

Ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut al României a scăzut constant în ultimii 20 de ani. De la 22,6 în 1993 la sub 3,9% din PIB în 2016. Această scădere a venit pe fondul transformării structurale a economiei româneşti, de la o economie preponderent industrial-agrară, la una bazată în principal pe servicii.

IT și Comunicațiile

IT-ul şi comunicaţiile au ajuns în ultima vreme să bată domenii consacrate precum agricultura sau să se apropie de altele precum construcţiile. Sectorul, ca­re până în 2010 era tratat de Statistică la pachet cu comerţul, transportul, ho­te­lurile şi restaurantele, a ajuns să însemne, în 2016, 42 mld. lei, în creştere cu 14,2% faţă de 2015. Astfel, IT&C este peste agricultură, care a însemnat, în PIB, 29,5 mld. lei şi foarte aproape de sectorul de construcţii, care a adus Pro­dusului Intern Brut, în 2016, 45,7 mld. lei. Ponderea sectorului a crescut până la 5,6% din PIB, faţă de 3,9% din PIB cât mai înseamnă agricultura şi doar puţin sub construcţii care contribuie cu 6% la formarea produsului intern brut. Sectorul IT&C în 2017 este estimat să atingă 6,2% din PIB faţă de 5,5% din PIB în 2016, informaţiile şi telecomunicaţiile fiind cel mai dinamic sector al economiei, arată cel mai amplu studiu asupra sectorului realizat de economiştii de la Banca Naţională a României.

Sectorul informaţii şi telecomunicaţii a avut în 2016 o contribuţie de 5,5% la formarea PIB şi a participat la creşterea economică cu 0,7 puncte procentuale, a doua cea mai mare pondere, după comerţ (1,9%). Mai importantă însă este dinamica – o creştere de 13,8% pe volum, cea mai mare din economie. Dinamica se menţine şi astfel economiştii de la BNR estimează că, în 2017, sectorul va ajunge să însemne 6,2% din PIB, la o creştere economică record postcriză de 5,7%.

În primul trimestru din 2017 activitatea din sectorul informaţii şi comunicaţii a crescut cu 15,3% faţă de primul trimestru din 2016, iar activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport – categorie care cuprinde cele mai multe servicii – au urcat cu 9,4%.

Pentru mai multe informații: Comisia Națională de Prognoză