Din iulie 2015 și până acum, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) a mobilizat 335 miliarde EUR în investiții suplimentare în întreaga UE. Planul Juncker a avut un impact evident asupra economiei UE și a revoluționat modul în care este finanțată inovarea în Europa.
Comisia Europeană și Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) și-au îndeplinit angajamentul de a mobiliza 315 miliarde EUR în investiții suplimentare în cadrul Planului de investiții pentru Europa, așa-numitul „Plan Juncker”.
Au fost aprobate 898 de operațiuni susținute printr-o garanție bugetară din partea Uniunii Europene și din resursele proprii ale Grupului BEI, operațiuni care se preconizează că vor genera investiții în valoare de 335 miliarde EUR în cele 28 de state membre ale UE.
Acest cuantum depășește obiectivul inițial de 315 miliarde EUR prevăzut în 2015, când a fost lansat FEIS, ceea ce ajută la compensarea deficitului de investiții rezultat în urma crizei economice și financiare. Se preconizează că un număr de circa 700 000 de întreprinderi mici și mijlocii vor beneficia de ameliorarea accesului la finanțare. Dat fiind succesul FEIS, Consiliul European și Parlamentul European au convenit anul trecut să îi prelungească durata și să îi extindă capacitatea la 500 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2020.
Locuri de muncă și creștere economică
Conform comunicatului de presă al Comisiei Europene, departamentul economic al BEI și Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei estimează că operațiunile FEIS au sprijinit deja peste 750 000 de locuri de muncă, cifră care se preconizează că va crește la 1,4 milioane de locuri de muncă până în 2020 în raport cu scenariul de referință.
În plus, calculele arată că Planul Juncker a condus deja la mărirea PIB-ului UE cu 0,6 % și se estimează că va genera o creștere a PIB-ului UE cu 1,3 % până în 2020. Două treimi din cele 335 miliarde EUR mobilizate provin din resurse private, ceea ce înseamnă că FEIS și-a îndeplinit și obiectivul de a mobiliza investiții private.
În raport cu dimensiunile economiilor naționale, Planul a avut cel mai mare efect în țările cel mai puternic lovite de criză, adică în Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia și Spania. Deși impactul investițiilor directe este deosebit de mare în aceste țări, calculele arată că regiunile care este cel mai probabil să beneficieze de efectele pe termen lung ale acestora sunt regiunile vizate de obiectivele de coeziune (în principal țările din Europa de Est).
Pe lângă finanțarea de proiecte inovatoare și de tehnologii noi, Planul Juncker a sprijinit și alte obiective ale UE, cum ar fi politica digitală, politica socială și politica din domeniul transporturilor. Datorită FEIS:
- 15 milioane de noi gospodării au acces la bandă largă de mare viteză
- au fost construite sau renovate peste 500 000 de locuințe sociale abordabile
- 30 de milioane de europeni beneficiază de servicii de asistență medicală îmbunătățite
- 95 de milioane de pasageri pe an se bucură de o infrastructură feroviară și urbană mai bună
- au fost alimentate cu energie din surse regenerabile 7,4 milioane de gospodării.
Un alt obiectiv important al Planului Juncker este acela de a ajuta la demararea proiectelor. Platforma europeană de consiliere în materie de investiții oferă asistență tehnică și consiliere pentru proiecte în curs de demarare. De la lansarea sa din 2015, Platforma de consiliere a tratat peste 770 de cereri venite din partea unor promotori de proiecte din toate țările UE.
Peste 50 de proiecte care au primit asistență din partea Platformei de consiliere au intrat în rezerva de proiecte a FEIS. Unul dintre acestea a fost un proiect de construcție de locuințe sociale în orașul polonez Poznań. Proiectul, care a primit și un împrumut de 42 de milioane EUR susținut de FEIS, va permite construirea și renovarea de apartamente pentru circa 3 000 de persoane.
Pentru mai multe informații: Comisa Europeană